Episode Details

Programul de guvernare al Executivului condus de Luca Niculescu are de toate. Și un pic de reforme, în special în zona administrației locale, și câteva măsuri pro-business (cum ar fi eliminarea de anul viitor a impozitului minim pe cifra de afaceri, rambursarea TVA cu proceduri simplificate și păstrarea cotei unice de impozitare) și un pic de responsabilitate, pentru că guvernul își asumă să continue reducerea deficitului bugetar, un criteriu esențial pe baza căruia este judecată economia românească de către instituțiile financiare internaționale.

De asemenea, există o preocupare vizibilă pentru nivelul de trai al cetățenilor, în special pentru categoriile de persoane defavorizate și noul premier nu s-a sfiit să avanseze o idee care va stârni multe dezbateri și anume o creștere mai pronunțată a pensiilor mici.

În plus, a apărut și intenția de a recalibra sprijinul pentru energie acordat consumatorilor vulnerabili. Intenția este corectă și așteptată de ani de zile, dar dificil de pus în practică, pe de o parte, pentru că este complicat de găsit o definire echilibrată a consumatorului vulnerabil, iar pe de altă parte, pentru că o dată identificat consumatorul vulnerabil va fi o problemă de buget și de nivel de alocare a banilor.

Dar, adevărata problemă nu este programul de guvernare. La acest capitol politicienii români au excelat de fiecare dată în scris, dar a fost mult mai complicat de pus în practică.

Plutește în aer un nou episod din filmul „greaua moștenire”. Politicienii PSD afirmă cu nonșalanță că guvernul Bolojan a lăsat datorii foarte mari către mediul economic sau către administrațiile locale. Deocamdată, sunt doar vorbe, fără nicio dovadă și fără nicio cifră confirmată oficial.

Ceea ce știm din spațiul public este că există întârzieri la plata primelor pe care trebuie să le primească sportivii români pentru rezultatele obținute în diverse competiții. Fără îndoială că este absolut incorect că nu s-au achitat aceste sume, dar ele nu pot da naștere unui blocaj financiar. Va trebui să vedem dacă în următoarea perioadă vor apărea cifre concrete referitoare la datorii bugetare neachitate.

Anunțul președintelui PSD, Sorin Grindeanu, a fost că va exista o comisie la nivelul fiecărui minister care va căuta probabil elemente care să ducă la o nouă grea moștenire. Este prea devreme să anticipăm rezultatele comisiilor, dar experiențele din trecut, indiferent de culoarea politică, nu au adus rezultate concludente. Greaua moștenire ar putea fi din nou o platformă de atac la vechiul guvern, dar și o bună scuză pentru ceea ce nu se va putea face în viitor. De aceea, abuzul de grea moștenire fără a aduce și argumente economice se transformă într-o gargară politică.

Alte probleme ale guvernului Luca Niculescu vor fi sumele pe care va trebui să le plătească anul acesta și sunt în afara bugetului. De exemplu, cea mai discutată plata este cea pe care instanța a stabilit-o în favoarea magistraților. Desigur, se va apela la o rectificare bugetară care va găsi soluția pentru plata datorată. Tehnic este în regulă, dar în realitate echivalentul a aproape un miliard de euro trebuie tăiați de undeva, de la un capitol bugetar sau mai multe și mutați banii în conturile magistraților. Dacă, bineînțeles, nu se va găsi o formă de eșalonare a plăților.

O altă problemă este cea a fondurilor din PNRR. Nu este clar dacă toți banii pe care ar fi trebuit să îi încaseze România au fost incluși la veniturile bugetare. Mai ales pentru că se știe că fondurile europene au un efect neutru asupra bugetului, adică încasările sunt egale cu cheltuielile. În cazul bugetului de anul acesta va trebui să aflăm dacă nu cumva s-a mizat pe toate veniturile teoretice din PNRR, pentru a putea crește cheltuielile, și în acest moment vom constata că s-au făcut cheltuielile, dar o parte din venituri nu s-au mai încasat. În concluzie, rămâne să vedem cum va funcționa noul guvern. Un lucru este cert: nici miniștrii, nici