Episode Details

A devenit Marea Neagră noul câmp de bătălie în războiul de agresiune al Rusiei? Întrebarea revine tot mai insistent după seria de atacuri împotriva navelor comerciale din apropierea coastelor României și Bulgariei. În Parlamentul European se cere un răspuns comun la provocările Rusiei.

Alianța NATO este una defensivă și a fost pregătită pentru a contracara un atac pe scară largă împotriva integrității și suveranității unuia dintre membri. Atunci acționează faimosul Articol 5.

Problema apare când loviturile nu se încadrează în definiția clasică a războiului. Luate individual, sunt de prea mică amploare pentru a fi considerate o agresiune în adevăratul sens al cuvântului. Dar, puse cap la cap, generează o problemă reală – în acest caz, afectând comerțul pe Marea Neagră pentru toți riveranii.

De fapt, întrebarea esențială este dacă avem de-a face cu o serie de atacuri legate de războiul din Ucraina, sau cu o escaladare deliberată, menită să testeze capacitatea NATO de a reacționa. Până în prezent, nu există dovezi concludente în niciunul dintre sensuri.

Nici măcar țările direct afectate, România și Bulgaria, nu par să se fi pus de acord în privința unei acțiuni comune. Sofia ar dori să pună problema, alături de București, pe masa Consiliului NATO, în cadrul Articolului 4, care prevede consultări la nivelul membrilor, într-o situație de criză. Dar partea română se menține reticentă.

Marți în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că loviturile din apropierea Bulgariei și României necesită un răspuns european unit.

Ea a spus că șase atacuri produse în decurs de zece zile și atribuite unor drone rusești reprezintă „o escaladare periculoasă și inacceptabilă în Marea Neagră”.

Europa trebuie să răspundă la această escaladare prin protejarea exporturilor ucrainene, consolidarea securității maritime și intensificarea presiunii internaționale asupra Rusiei, a mai spus Kaja Kallas.

Ea a făcut aceste declarații în timpul dezbaterii privind incursiunile în spațiul aerian și atacurile cu drone atribuite Rusiei. O rezoluție urmează să fie supusă la vot joi, 22 octombrie.

„Rusia nu câștigă pe câmpul de luptă din Ucraina. În schimb, Putin vizează în mod deliberat civilii și intensifică atacurile hibride în restul Europei”, a spus Kallas.

Ea a amintit că, sâmbătă, avioane de vânătoare F-16 ale României au doborât două drone deasupra apelor teritoriale românești, iar în lipsa interceptării, dronele ar fi putut lovi diverse ținte, provocând distrugeri suplimentare și pierderi de vieți omenești pe teritoriul european.

Ucraina rămâne un furnizor important pe piața globală a cerealelor, în pofida agresiunii rusești.

Ea deține o cotă de 15% din exporturile mondiale de porumb și 10% din cele de grâu. Aproximativ 90% din aceste mărfuri sunt transportate prin coridorul din Marea Neagră.

Aceasta rămâne cea mai importantă rută prin care cerealele ucrainene ajung pe piețele internaționale.

Dar care să fie răspunsul concret al aliaților, în afara distrugerii dronelor rusești rămâne o problemă greu de rezolvat.<