Episode Details

Europa caută soluții pentru o energie mai ieftină. Consiliul European, reunit ieri, a avut pe agendă tema energiei, respectiv posibile variante de luat în calcul pentru amortizarea șocului energetic. Liderii europeni sunt îngrijorați de conflictul din Orientul Mijlociu și de creșterea prețurilor țițeiului și gazelor naturale.

Spre deosebire de alte opinii, europenii leagă evoluția pieței energetice de situația din Orientul Mijlociu, un conflict care se prelungește și care afectează economia europeană, atât companiile, cât și populația. De aceea, șefii de state și de guverne caută soluții pe termen scurt pentru a opri escaladarea prețului energiei.

Ieri, concluziile discuțiilor din cadrul Consiliului European nu erau clare, dar câteva teme sunt luate în discuție. Este vorba despre aplicarea unor măsuri punctuale și temporare care să țină cont de circumstanțele naționale, dar care să nu intre în contradicție cu piața comună. În același timp, ambițioasa tranziție energetică pe care și-o propune Uniunea Europeană rămâne valabilă.

Tranziția energetică este considerată de majoritatea statelor europene ca fiind esențială, dar acest lucru nu exclude luarea unor măsuri de urgență atunci când apar crize sau șocuri. Ca principiu, lucrurile sunt clare, dar mai complicat este să se găsească un plan comun pentru scăderea prețului energiei.

Sunt mai multe opțiuni: extinderea ajutoarelor de stat, optimizarea capacității de rafinare, capacitatea de a agrega cererea de energie, amânarea aplicării taxei pe carbon pe mărfurile importate și chiar impozitarea profiturilor excepționale obținute de companiile din domeniul energetic, deși pe acest subiect există idei diferite între statele membre.

Multe state europene își promovează propria abordare. De exemplu, Franța pledează pentru o mobilizare coordonată a rezervelor strategice, relaxarea reglementărilor privind emisiile de gaz metan. Italia susține plafonarea prețului gazului utilizat pentru producția energiei electrice, Germania propune o reducere semnificativă a taxelor atașate produselor energetice, iar Grecia dorește o mai mare flexibilitate bugetară pentru a sprijini gospodăriile și companiile.

Unitatea europeană se fisurează atunci când vine vorba de reformarea așa-numitului sistem de comercializare a certificatelor de emisii de carbon (ETS). De exemplu, țările scandinave, Spania și Țările de Jos refuză să desființeze piața carbonului. Finlanda, Suedia și Danemarca au avertizat că slăbirea mecanismului ETS ar periclita predictibilitatea investițiilor și ar încetini decarbonizarea industriei.

Alte state consideră că piața carbonului crește costurile companiilor industriale. Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia la care se adaugă Grecia și Italia încearcă să amâne sau chiar să schimbe radical piața de carbon pentru transporturi și sectorul de încălzire.

Premierul ceh a adus în discuție diferențele de tarife la energia electrică dintre state, o temă pe care a deschis-o recent în România și reprezentantul unui important producător auto, Renault. Premierul grec a pledat pentru reorganizarea sistemului de certificate de emisii care poate duce la o dezindustrializare a Europei. Politicienii europeni sunt îngrijorați de factura energetică a iernii viitoare, dar și că o iarnă grea ar putea reaprinde nemulțumiri sociale ceea ce ar slăbi și mai mult sectorul european industrial.

Liderii politici europeni văd acum tot mai clar cât de importantă este energia, prețul la care se vinde și în ce situație complicată se află Uniunea Europeană. Din păcate, posibilele soluții sunt în opinia statelor membre destul de diferite și de aceea este dificil de luat o decizie la nivelul Uniunii Europene. Șefii de state și de guverne caută încă soluții bune.